Evenimente

Expozitii de fotografie la Photo Romania Festival 2013, Cluj-Napoca

Iubesc fotografia! Sa o admir si sa o consum, pana in cel mai mci detaliu, cadru cu cadru, subiect cu subiect. Ca nu sunt eu cea mai potrivita pentru a face o fotografie, e altceva!  Asta nu ma face sa iubesc fotografia mai putin!

 

Admir fotografiile care ma lasa fara cuvinte; gasesc povesti in fiecare imagine si fabulez pe langa fiecare fotografie care ma inspira. Nu am rabdarea si nici harul sau pregatirea necesare sa fac eu insamni fotografii, insa stiu sa ma bucur de acelea care mi se par cu adevarat fascinante; in care exista echilibru si suspans; in care pare ca se spune tot si totusi mereu ar mai fi cate ceva de spus; pe care le privesti o data si tot le-ai mai privi de inca nenumarate ori.

 

Zilele acestea (17-26 mai) in Cluj-Napoca e prilej de fotografie, e Photo Romania Festival 2013, cel mai important festival de fotografie din Europa de Est. Festivalul e, in mod clar, un prilej de expozitii ale unor fotografi internationali de renume, invitati speciali. Bucuria mare pentru mine a venit atunci cand am aflat ca intre cei care vor avea fotografiile expuse se numara si doi fotografi tare indragiti de mine, Dragos Asaftei si Alex Dima.

 

Mereu am admirat oamenii care au reusit prin munca si prin pasiune sa arate cat sunt de buni. Mereu mi-am luat drept modele persoanele care isi descopera o pasiune si o valorizeaza in ceea ce fac zilnic. Dragos si Alex sunt in aceasta categorie de oameni. Sunt doi tineri plini de pasiune si entuziasm, muncitori si talentati, care ne dau o lectie noua tuturor nu doar despre ce poti realiza prin foarte multa munca, ci si despre cum sa incepi sa iti implinesti visuri inca de la 20 de ani.

 

In cadrul Photo Romania Festival, vor participa cu lucrarile lor:

Dragos Asaftei – cu fotografii din avion, atent alese din proiectul lui de suflet “Zbor peste Transilvania” (luni, ora 18:00, la Gradina Boema, str. Iuliu Maniu nr. 34 – harta);

 

Alex Dima – cu fotografii de tip macro si close-up, intr-o abodare diferita asupra naturii si a frumusetii sale (marti, ora 18:00, la Gradina Boema, str. Iuliu Maniu nr. 34 – harta).

 

Ce ziceti daca azi si maine, dupa job, mergeti intr-o plimbare pe la Gradina Boema? Le vedeti fotografiile, le dati feedback direct pentru ele si va convingeti si voi singuri ca sunt doi fotografi care promit foarte mult in viitor.

 

P.S. Puteti vedea programul si pentru celelalte expozitii organizate pe site-ul oficial al festivalului.

 

 

 

“Laboratorul verde al reciclarii” ajunge la Roman

Ziua buna se cunoaste de dimineata!

 

Azi, n-am dat snooze la alarma de trezire decat de 4 ori (poasta inventie snooze-ul asta!).

 

Soarele e iar la vedere pe cer, dupa zile bune si lungi de absenta. :)

 

De la Chinezu am primit vestea ca orasul meu natal, Roman, a fost inclus pe harta caravanei Laboratorul verde al reciclarii, iar scoala la care am fost eu eleva, din clasa I pana intr-a VIII-a, va fi locul de intalnire al acestei initiative de colectare selectiva.

 

Ce este Laboratorul verde al reciclarii?

Laboratorul verde al reciclarii este un proiect realizat de Eco-Rom Ambalaje, un grup de companii private care s-au organizat in 2003 si au luat luat initiativa protejarii mediului inconjurator prin reciclarea deseurilor din ambalaje.

 

Apropo de aceasta, stiati ca in 2013 fiecare companie importatoare sau producatoare de produse ambalate trebuie sa recicleze 55% din amabalajul pe care il introduce pe piata romaneasca?

 

Laboratorul verde al reciclarii este de fapt un autocar modificat, astfel incat sa arate ca un laborator high-tech, gandit pe gustul copiilor, dinamic si interactiv. Detaliile din autocar si mascota campaniei R-Eco au menirea sa informeze si sa ii educe pe copiii din scoli cu privire la ce inseamna colectarea selectiva si le raspund curiozitatii lor specifice.

 

 

Maine, Laboratorul verde al reciclarii ajunge la Roman

Caravana are pe traseul sau 25 de orase si 52 de scoli primare din Romania, insa joi, 1 noiembrie, la ora 10:30, autocarul ajunge la Scoala nr. 11 Mihai Eminescu (scoala copilariei mele :) ) – strada Mihai Eminescu, nr. 27.

 

De ce sa ne informam despre reciclare si sa colectam selectiv? (sursa)

  • • pentru ca unei sticle de plastic ii trebuie 500 de ani ca sa se descompuna natural in natura; la fel si unei doze de aluminiu.
  • • pentru ca din 10 Pet-uri reciclate se poate face 1 tricou.
  • • pentru ca din 50 de Pet-uri reciclate se poate face 1 pulover.
  • • pentru ca 1 cutie de aluminiu reciclata inseamna energia necesara sa iti tina televizorul aprins 3 ore incontinuu.
  • • pentru ca tiparirea unui ziar zilnic de mare tiraj foloseste hartie cat din 1500 de copaci in varsta de 50 de ani (!).
  • • pentru ca 1 tona de hartie reciclata inseamna 17 copaci care nu vor mai fi taiati.
  • • pentru ca sticla are nevoie de 1 milion de ani (!) nu ca sa dispara de tot, ci doar ca sa se descompuna natural in bucatele mici.

 

Asadar, va invit sa dati de veste printre cunoscutii cu sau fara copii ca Laboratorul verde al reciclarii ajunge la Roman, iar de sunteti prin zona, sa mergeti la intalnirea  de joi, mai ales daca va doriti, la fel ca si mine, o tara mai curata si mai sanatoasa!

 

[Sursa: Photo, Video - Vlad Dulea]

O seara “pe clape albe… si negre”

 

  • Muzica poate fi ascultata, savurata, simtita si apreciata si in alt fel decat prin dans.
  • Muzica pe care nu poti dansa nu e plictisitoare – este profunda, are un farmec aparte si te provoaca la autoanaliza.
  • Muzica facuta de un om si un singur instrument muzical poate transmite la fel de multe lucruri cat o orchestra in care canta zeci de oameni si poate fi la fel de impresionanta.

 

Acestea sunt lucrurile principale care mi-au fost reamintite duminica seara, la recitalul de pian “Pe clape albe… si negre” sustinut de Teo Milea, pianist si compozitor stabilit in Timisoara, venit (sunt sigura) in Bucuresti ca sa ne rupa din vacarmul si morocaneala in care traim si ca sa ne molipseasca cu ecoul clapelor sale.

 

A fost primul concert integral de pian la care am fost si am fost surprinsa de felul cum intreg recitalul a fost construit gradat, ca o intalnire intima la care Teo si-a invitat prietenii, iar, in momentul oportun, si-a facut si el propriile marturisiri. Dar nu verbal, nu ostentativ si nici cu aroganta. Ci in cel mai simplu mod pe care il putea alege – prin clapele albe si negre ale pianului asezat cuminte in colt.

 

A fost un recital pe care l-am resimtit ca fiind cu povesti despre sufletele fiecaruia dintre noi, despre zbuciumuri si agonii, despre lucrurile frumoase si vesele care ni se intampla zilnic, despre iubiri si dezamagiri. Nu ma asteptam ca muzica lui sa aiba acest efect asupra mea si nici ca interpretarea sa fie atat de sincera si captivanta. Cum bine spunea singura moldoveanca gangsta #dinRomania cu doua seri in urma pe Twitter, muzica lui Teo Milea e coloana sonora a vietii fiecaruia dintre noi. Asa ca ajungi sa te recunosti, uimit si dezgolit de secrete, in fiecare clapa pe care o atinge.

Toate piesele din recital au fost scrise chiar de el, pianistul Teo Milea, care a inceput sa studieze pianul  de la 6 ani si care acum, 24 de ani mai tarziu, pregateste primul material discografic strict pianistic din Romania. Aceasta este o realizare de felicitat si apreciat, care se va finaliza in prima parte a anului viitor, cand discul va fi lansat oficial. Desi nu compune decat de aproape un an, ii iese atat de bine, incat sper sa nu se lase de asta si sa isi gaseasca de fiecare data inspiratia de care e nevoie.

 

Aceasta este una dintre piesele mele favorite, dintre cele interpretate duminica:

 

Daca vreti sa il ascultati si voi live, urmariti-i programul de recitaluri pe pagina de Facebook. Eu stiu ca asa o sa fac, iar daca o sa aud de un loc unde urmeaza sa cante Teo Milea, voi fi acolo.

 

[Sursa: Foto]

 

#priNeamt, ziua II

 

Ziua II a fost despre oamenii de #priNeamt. A fost despre locuri si oameni frumosi, despre pasiunea de a te dedica unui ideal si despre efortul neintrerupt de a te propulsa cat mai aproape de realizarea lui.

 

Inceputa ca o excursie cu autocarul din zilele de scoala, cu clasa, ziua de duminica ne-a gasit pe drumurile din Judetul Neamt si cu “best Romanian love songs” pe post de coloana sonora (dedicatie de la Toma). Am facut popas in livada de la Potoci, care ofera o priveliste cu totul revigoranta asupra Lacului Izvorul Muntelui; am vizitat Manastirea Neamt si am auzit povestile colegilor de drum despre cum muzica celor de la Coldplay se imbina armonios cu obiectele religioase si dulciurile, toate intr-un magazin de suveniruri al Manastirii; am vizitat rezervatia de zimbri, am urcat pana la Cetatea Neamtului si am descoperit Depozitul de Armasari Dumbrava, locul in care am aflat ca se poate practica turismul ecvestru si ca se pot lua cursuri de calarie. In acest ultim loc, de existenta caruia nici nu stiam pana acum, am fost intampinati cu multa caldura, cu numeroase curiozitati despre cai si despre ingrijirea lor si am avut parte de o marturie pura de afectiune intre doctorul veterinar si cabalinele pe care le ingrijeste. Toti ingrijitorii de la Depozit au stat alaturi de noi pentru aproape doua ore intr-o dupa-amiaza de duminica, ne-au prezentat caii din rase diverse si pe Ogica, calul care a atins cea mai inalta performanta la noi in tara, sarind peste un obstacol de 2 m.

Un cal din Depozitul de Armasari Dumbava

 

Spuneam ca ziua II #priNeamt a fost o zi despre oamenii din Judet. Spun asta pentru ca mi-a fost oferita ocazia sa cunosc, printre altele, oameni dedicati si mesteri populari locali, care duc mai departe traditii mostenite de generatii, asa cum stiu si se pricep ei mai bine.

 

Prima oprire am facut-o in atelierul de tesut al mesterului popular Rodica Ciocartau, comuna Pipirig, sat Boboiesti, loc in care ne-am minunat de tesaturile ce ies din mainile d-nei Rodica si ne-am infruptat din celebrele placinte moldovenesti, poale-n brau. Ne-am bucurat sa gasim in camaruta ei de lucru steaguri ale Romaniei tesute, ii si covoare, pentru confectionarea carora sunt folositi doar coloranti naturali. In acelasi timp, d-na Rodica ne-a fost marturie despre cat de mare este efortul de a-ti vedea munca rasplatita si apreciata, de pe urma unui astfel de atelier traditional, mai ales ca tesutul unui metru patrat de covor dureaza pana la 2 zile de lucru.

 

Pe de alta parte, mesterul Ion Albu din Timisesti pare sa nu fie la fel de emotional si afectat atunci cand vorbeste de greutatile lui in comercializarea mastilor populare pe care le confectioneaza pentru Revelion. Ne invita la o tiuculita tare, ne vorbeste despre cum s-a facut antreprenor la 51 de ani si ne scoate imediat cadourile facute de el si oferite de berea Noroc, unul din sponsorii acestui infotrip. “Uita-te bine la ea! Asa o sa arati la batranete!” ne avertizeaza cu mult haz pe fiecare dintre noi. Dar, printre pofta lui de viata si pasiunea cu care ne vorbeste despre munca lui, ne spune cu amaraciune ca e printre singurii din Judet care mai face masti autentice, si nici copiii si nepotii lui nu sunt atrasi sa invete mestesugul cu traditie, pe care el insusi l-a deprins de la tatal lui. “Nepotul…si acum, e cu calculatorul!”.

 

Pe inserat, la poalele muntelui ce urca spre Cetatea Neamtului, chiar la punctul de unde incepe urcarea spre cetate, ne-am energizat cu povestile si caldura Ionelei Lungu, un alt mester popular pe care am avut norocul sa il cunosc, care da viata personajelor lui Creanga cu fiecare bucata de lut pe care o modeleaza. Din fiecare rememorare ale cartilor lui Creanga extragea cate o anecdota actuala, iar pasiunea pe care ti-o inspira te cuprindae, incat iti venea sa iei cartile copilariei din nou, sa le scuturi de praf si sa iti faci tema data de d-na Ionela: “Luati fiecare cate o poveste de Creanga, recititi-o, iar data viitoare cand veniti la Cetate, sa mi-o spuneti!”.

 

Este admirabil cand vezi cum niste oameni care investesc atata emotie, munca si daruire in niste lucruri traditionale pe care le confectioneaza, reusesc sa isi pastreze entuziasmul, dedicarea si pasiunea, in ciuda faptului ca unii oameni din exterior le-ar putea suaprecia munca si ar cataloga-o drept o investitie proasta, desueta (mai multe detalii despre cum puteti ajunge sa va intalniti voi insiva cu acesti mesteri gasiti la colegii mei de excursie de la LumeaMare.ro – adica aici).

 

Astfel de oameni te inspira; astfel de oameni iti dau curajul sa nu renunti atunci cand lucrurile devin grele, pentru ca pasiunea si calitatea implicarii sunt cele care fac diferenta; astfel de oameni te uimesc ca investesc tot ce au mai bun din ei intr-un ideal propriu – acela de a duce traditia si povestea mai departe -, trecand cu vederea obstacolele pe care le intalnesc.

 

In aceeasi nota legat de persoanele cu care am interactionat, vreau sa inchei prin a lauda oamenii de la Central Plaza Hotel, atat de discreti si de ospitalieri, alaturi de Catalin Roca, directorul hotelului, care nu ne-a lasat sa parasim hotelul fara un mic suvenir de la Piatra-Neamt: Turnul lui Stefan in miniatura. Acesta este un exemplu de oameni care fac turism si si-au dat seama ca astfel de gesturi conteaza, ca fiecare moment de interactiune personal hotel – turist este la fel de important ca si curatenia din camere.

 

Central Plaza Hotel are ca slogan “Where people make the difference”. Dar dupa acest weekend, eu as indrazni sa extind acest atribut implicit la nivelul intregului #priNeamt, de la organizatori, la bloggerii participanti, la fiecare din oamenii pe care i-am cunoscut. Pentru ca merita! Pentru ca li se potriveste! Bravo, Alex si Toma!

 

priNeamț este un eveniment sustinut de Primaria Piatra NeamtCentral Plaza Hotel, Petrom, Cosmote, Noroc si Autonom.

 

P.S. Pentru alte povesti de #priNeamt, va invit sa ii cititi pe colegii mei de infotrip: Adrian Ciubotaru, Chinezu, Miruna Siminel, Hoinaru (1, 2), Cezar Dumitru (1, 2), Makavelis (1, 2), Andra Zaharia, Nebuloasa (1, 2), LumeaMare.ro, Gaben, PyuricDenisa Bargau, Anne-Marie Chelariu (1,2), Diana Ribana (1), Tudor Popa, Alex Filip, Toma Nicolau, iar pentru fotografii, intrati pe Dragos Asaftei (1, 2) si Alex Dima (1, 2).

#priNeamt, ziua I

De mai bine de o zi, orele-mi trec pe ritm de Piatra-Neamt: cu locuri cu linistea proprie orasului de provincie, cu taria aerului de munte si cu bucatele bogate, dar bogate, moldovenesti. Dupa un sfarsit de vineri petrecut la conferinta despre Marketing Online in Turism (extrem de utila si binevenita pentru industria turismului din zona), Piatra-Neamt m-a intampinat cu asta:

… si in acelasi ritm m-a tinut in continuare. Am aflat pe propria piele cum o noapte scurta si o insomnie personala te face sa prinzi momentul acela exagerat de matinal din zi cand tu esti spalat, imbracat si gatit inaintea celorlalti si de la etajul 9 din hotelul in care stai vezi asta:

Cateva ore mai tarziu, porneam la pas in infotripul #priNeamt. Primul obiectiv de pe lista: Curtea Domneasca din Piatra-Neamt, un complex placut de cladiri din secolul al XV-lea, cu o arhitectura impresionanta (momentan in curs de renovare), cu Turnul Clopotnita si cu Biserica Sfantul Ioan.

Turnul lui Stefan (Turnul-Clopotnita)

Muzeul de Etnografie

Muzeul de Arta

Acesta a fost si primul moment de interactiune cu ghidul nostru local, un om extrem de carismatic si bine documentat, plin de anecdote si haz, care a facut ca toate datele de istorie, cu ani si domnitori si lupte, sa devina, brusc, mult mai atractive si mai usor de retinut. Da, a fost un val puternic de energie si pasiune pentru ceea ce face, ca altfel nu stiu cum ar putea cineva sa prezinte cu atata calm, implicare si maximum de coerenta lucruri legat de istorie si sa vina cu raspunsuri imediate la fiecare intrerupere a noastra.

Obiectivul numarul 2 pe traseul #priNeamt a fost Muzeul de Istorie si Arheologie Piatra-Neamt, neasteptat de bine amenajat, loc in care am facut un tur sumar de sali, dar nu si de povesti legate de istorie, marca aceluiasi ghid-minune al orasului Piatra-Neamt, Lucian.

De aici, am pornit catre telegondola care trece pe deasupra orasului, in pas alert, povesti si amintiri din blogosfera. De sus, orasul arata ca o tabla de sah, cu toate piesele la vedere.

Piatra-Neamt (vedere de pe Cozla)

In a doua jumatate a zilei am lasat Piatra-Neamt in urma si am pornit catre Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas, loc in care am aflat ca in Romania avem o populatie de ursi bruni de 4.000 – 7.000 (in timp ce, de exemplu, in Austria sunt doar 17); ca Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas este principalul loc de hibernare al ursilor; si ca de administrarea Parcului se ocupa doar 10 oameni, in timp ce in Ungaria, pentru un parc de aproximativ aceleasi dimensiuni, se ocupa 150 – este o munca impresionanta, deci, pentru acesti oameni, care in ciuda emotiilor din glas, mi-au parut dedicati si preocupati cu adevarat sa intretina si sa dezvolte durabil spatiul pe care il administreaza.

Drumurile ne-au condus apoi spre Lacul si Barajul Bicaz, loc in care am pornit cu vaporul, cu vant rece in oase, inconjurati de munti si aer curat si cu intunericul coborand peste imprejurimi.

Momentul special al serii a fost lansarea lampioanelor luminoase Cosmote de pe Barajul Bicaz. Asa a luat sfarsit prima zi de vizitari #priNeamt. Nu trebuie sa uit de mancarurile delicioase pe care le-am degustat in aceasta perioada, mancaruri care, desi preparate in bucataria unui restaurant, au acelasi gust si intensitate de arome ca si cele gatite de mama. Na, ca s-a trezit moldoveanca din mine, inclusiv la mancare! Asa ca va recomand sa va opriti sa mancati, daca aveti ocazia, la Tequila Bowling Piatra-Neamt si la Resturantul Balad’Or (L.E. – intrati pe site-ul lor, ca sa vedeti cat de frumos e acolo).

Pe final, va spun ca ne auzim cu noi povesti si maine in zilele ce vin, ca imprejurimile orasului Piatra-Neamt sunt mari si frumoase. #priNeamt este o calatorie care a venit la momentul potrivit pentru mine: se pare ca aveam nevoie de alti oameni, dinafara orasului pe care il cunosc inca din copilarie, ca sa imi mai aminteasca sa admir si sa vad lucrurile frumoase din imprejurimi, inainte de a cataloga si de a-mi pastra pareri invechite.

Voi ati vizitat Piatra-Neamt? V-a placut?

priNeamț este un eveniment sustinut de Primaria Piatra Neamt, Consiliul Judetean Neamt, Central Plaza Hotel, Petrom, Cosmote, Noroc si Autonom.